Aventurile lui Peter Iepurașul!

Bună , numele meu este Peter. Sunt un tip înalt, drăguț, jucăuș și urechi lungi. Da, asta poate fi un defect, dar măcar sunt pufos și am o codiță adorabilă. Ați ghicit, eu sunt un iepuraș. Deși nu îmi este frig niciodată, dețin o geacă albastră, eu zic că mi se potrivește ca o mânușă.

Într-o zi am auzit un cântecel iepuresc, vrăjit fiind de miresmele cântecului am ajuns lângă un lac. Fix acolo stătea ea, Anastasy, o iepurică frumoasă, cu o voce amețitoare și o blăniță lucioasă precum un diamant. M-am așezat lângă ea, încercând să îmi fac codița să pară cât mai elegantă și urechile cât mai lungi și m-am prezentat. Am discutat îndelung, până când soarele stătea să apună și mai apoi ne-am luat rămas bun. Ea locuia într-un tărâm îndepărtat, aflat undeva lângă Pășunea Înțelepciunii și nu dorea să o prindă întunericul în Pădurea celor 7 Zări.

Astfel am pornit și eu înspre casă mai fericit ca niciodată și sperând că o voi mai revedea. Însă săptămânile au trecut și ea nu s-a mai întors, iar eu devenisem și mai trist decât înainte. Tocmai de aceea m-am decis să îmi iau codița în dinți și să pornesc spre tărâmul ei. A doua zi, cât ai zice iepuraș eram gata de drum, cu geantă plină de merinde.

Lupta cu ceata de găini. Împrietenirea cu Coadă Roșie și lupii

După ceva vreme de mers am ajuns la capătul livezii și am văzut o pajiște plină de găini care se îndestulau din pământul fin. M-am gândit să fiu diplomat și să le salut, am început să țopăi rapid înspre ele, cu un zâmbet larg pe față. Se pare că decizia nu a fost cea mai bună, deoarece una dintre găini a întors privirea înspre mine și a dat un semnal celorlalte. Acestea au început să fugă cotcodăcind din toți plămânii. Am vrut să mă opresc însă ceva m-a prins de picior și deodată am început să mă rostogolesc oprindu-mă fix în mijlocul cârdului de găini.

– Ce creatură ești tu și de ce ai încercat să ne vânezi ? întreabă aceeași găină care a dat semnalul de atac.
– Sunt un iepuraș și nu am vrut să vă atac, voiam doar să ne împrietenim.
– Ce cauți prin zonele astea, pufosule?
– Trebuie să ajung dincolo de Pășune pentru a întâlni cea mai frumoasă iepuroaică.
– Dacă ai de gând să ajungi până acolo o să îți fac cunoștință cu Coadă-Roșie și băieții lui. Ei te vor însoți până la Pădurea celor 7 Zări, însă de acolo ești singur băiețaș.
– Mulțumesc de ajutor.

Coadă Roșie era de fapt un cocoș puțin orb, până la mine a dat cu ciocul în vreo trei copaci și s-a împiedicat de o piatră. Băieții lui erau defapt 3 lupi fioroși, însă cu maniere. După ce le-am mulțumit găinilor, am decis să pornesc la drum doar cu cei trei lupi. Nu l-am mai luat pe Coadă Roșie pentru că ne-ar fi încetinit și sigur s-ar fi rănit. Când soarele stătea să apună eu deja îmi luăm rămas bun de la lupi și intram în pădure.

Încercasem din răsputeri să ajung cât mai repede la capătul pădurii, dar cumva mă rătăcisem. Merindele mele se terminaseră, iar soarele dispăruse de pe cer. Pădurea nu era una prea prietenoasă, ci ascundea creaturi înfricoșătoare ce ieșeau seara la vânat. Când am auzit un răcnet înfricoșător, am luat-o la fugă cât de repede am putut, însă pământul a devenit din ce în ce mai moale, m-am împotmolit, și am căzut cu fața în nămolul cald. Fiind imobilizat și mult prea obosit că să mă mai ridic, am adormit acolo.

Când m-am trezit nămolul se întărise, blăniță mea era distrusă, iar soarele strălucea din nou pe cer. Deodată am observat că eram înconjurat de pomi fructiferi și de legume. Fără a mai sta pe gânduri am început să mă înfruptez din tot ce prindeam. După ce m-am săturat, am ales cele mai atrăgătoare legume pentru restul drumului, dar și un morcov de aur pentru iubita mea.

Când am ajuns la marginea pădurii s-a auzit un zbierat înfricoșător și niște bătăi de aripi. În fața mea a apărut o pasăre mare, cu ochi bulbucați și gheare spintecătoare.

– Cine ești și ce cauți aici?

– Sunt Peter, vin din Livadă și vreau să ajung în Tărâmul Pășunii pentru a-mi întâlni aleasa.

– Vrei să ajungi pe Pășune… În acest caz trebuie să îmi dai ceva la schimb pentru a trece. Eu sunt Andal, bufnița cea înțeleaptă. Eu protejez Pășunea, iar cei ce vor să ajungă dincolo trebuie să îmi ofere cel mai valoros lucru pe care îl posedă.

– Eu nu am lucruri de valoare, nu am decât această geacă și câteva merinde.

– Atunci nu poți trece, întoarce-te acasă și uită de cea care ți-a furat inima.

– Bine, am un morcov de aur pe care l-am găsit în pădure. Însă l-am luat pentru Anastasy și nu pot să ți-l dau.

– Ești sigur că merită să păstrezi morcovul și să nu mai ajungi la ea?

După câteva minute de gândire am realizat că nu puteam renunța la iubirea mea. Astfel că i-am înmânat morcovul iar ea a plecat. Când am ajuns lângă casa lui Anastasy mă întrebam: „oare trebuia să vin aici? Oare ea vrea să mă vadă?”. Înainte de a mă răzgândi am bătut la ușă.

Un glas gingaș a răspuns și ușa s-a deschis. Nu m-am putut abține și cât ai zice iepuraș mustățile să îmi tremure hai-hui, iar codița îmi tresărea într-un mod ciudat.

  • Poșta! Am un colet pentru cea mai frumoasă iepurică din țară: adică pe mine.

Ea s-a uitat la mine surprinsă, iar apoi mi-a sărit în brațe fericită că mă revede și aici ia final povestea de azi.

Peter Iepurașul este acum în Cinema!

Dacă vă doriți să vedeți mai multe aventuri cu iepurași atunci, recomandarea mea și a celor de la IntercomFilm, este Peter Iepurașul. Acesta este disponibil începând cu 30 Martie 2018, în cinematografele din întreaga țară. Este un film pentru întreaga familie pe care cei mici îl vor îndrăgi.

Acest articol a fost scris pentru proba numărul 11 din Spring SuperBlog 2018!

17 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.